Incercarea moarte n-are:
Se scoala Natasha cu noaptea-n cap, nu mai zaboveste pe nicaieri, cum face de obicei, astfel incat asteptarea a durat cam asa:
-de la 7 si un pic pana pe la 8 fara un pic: langa scara
-de la 8 si un pic pana pe la 9 si-nc-un pic: prin scara
Pozitie: intre etajele 2 si 3, asa incat:
-sa se poata ascunde repede, daca vine cineva de la 53 (doar tre'ia sa joace rolul venitei-prea-devreme-fortate-sa-stea-afara)
-sa poata sari repede in intampinarea cuiva (oare cine) de la 55.
Pe la 9 +/- vine cineva la 55. SOC! El e!
Trebuie atrasa atentia masculului in vizor.
Metoda: Pssss. ...Pssst! PSSSSSSSSSSSSST!!!
Rezultat: ciuciu. (nu se uita-n spate, inchide usa dupa el)
Dar Natasha nu isi pierde speranta si isi aminteste ca specimenul vizat duce gunoiul in fiecare dimineata.
Sta ce sta, se suceste, se rasuceste, se-nvarte, se-nvarteste...
Rezultat: ciuciu.
Natasha decide ca nu se poate baza doar pe soarta, asa ca trece la actiune.
Bate timid la usa (aia era Dina:P)
Rezultat: Ciuciu.
Se aude muzica.
Lipeste urechea si asculta.
Da. Muzica. Nicio miscare.
Suna. (Scurt!)
Miscare.
Se deschide usa.
Rezultat: EL! :D YEEEE.
Natasha da petrecere in sinea sa si zice: Buna.
In timpul formalitatilor de rigoare, s-a constatat ca firma se muta. Deci perfect timing, Natty! :D Daca mai stateai nitel, nu-l mai prindeai.
Venita cu temele facute (a se citi biletelul de marti), ea se gandeste sa-l lase-n cartea pe care o citea (c'mon... doua ore ce credeati ca a facut?), planuind s-o uite acolo, in mintea ei desfasurandu-se un scenariu in care cei de acolo se intreaba a cui e cartea, o rasfoiesc, biletelul este gasit, iar el i-o innapoiaza ca un printz pe calu' alb...
S-a aflat motivul concediului (nu vi-l zicem din motive de confidentialitate si din respect pentru cei mai pudici sau silosi), precum si studiile individului, dupa care, acesta afland de plecarea Natashei, ii cere numarul de telefon "sa iesim la un suc". Moment in care, Natasha, pregatita de acasa (adica de marti), scoate biletelul (probabil din carte, nici ea nu mai stia) si i-l intinde.
Rezultat: Numarul lui! win! dingdingdingdingdingding!
Schimbul se produce in mod echitabil, intre timp apare seful firmei, EL ii vorbeste in limba lor ceva si rad amandoi ...ooook, awkward... cine stie ce prostioare si-au impartasit, dupa care, vazand-o ca pleaca, sefu' zice: "stei, stei". Bineinteles, s-a mai stat, desi scopul zilei (saptamanii, lunii si anului) fusese atins.
Ulterior a aparut si fata care raspunsese in ziua de marti (Natasha e foarte furioasa ca totusi i-a zis ca l-a cautat cineva, desi indicatiile erau sa nu), dar pare ok.
Nu fii geloasa! Pana si tu ai recunoscut ca pare ok.
OK! Nu-s! Da' hai sa fim seriosi. Ea-l vede-n fiecare zi si mai e si platita pentru asta. Asa ca-mi rezerv dreptul de a simti putina invidie fata de ea.
Au mai urmat conversatii sporadice despre cat de nebuna e proprietara lor (ptiu, ce sexy era cum stergea el urmele de pe unde fusesera aplicele pe pereti), despre site-uri si alte maruntisuri...
Natasha a plecat foarte vesela, cu un sentiment profund de implinire.
EDIT: Chiar cand Natasha se intreba oare ce prostioare si-au impartasit cei doi pe turceasca, vine colega lor cu un scaun... nu se stie de unde, de cand etc dar i-am zambit, formalitati, in fine. She's nice, da' ...de ce nu l-or fi trimis pe el?
